Concluzia unui studiu recent evidenţiază nevoia unei discuții aprofundate despre opţiunile terapeutice între psihiatri și pacienții care suferă de schizofrenie
Janssen, compania farmaceutică a Johnson & Johnson, anunță rezultatele studiului de cercetare pan-european ’Open Minds’/’Minți deschise’, la care au participat 347 de psihiatri din opt țări europene. Studiul a fost realizat din dorința de a aprofunda discuțiile actuale pe tema tratamentului dintre psihiatri și pacienții lor care suferă de schizofrenie.
Rezultatele arată că o treime dintre psihiatri (34%) amână discuţiile despre toate opțiunile terapeutice disponibile cu pacienții lor care suferă de schizofrenie. De asemenea, studiul a mai indicat și faptul că 22% dintre psihiatri limitează discuțiile cu privire la opțiunile terapeutice pentru a nu afecta stabilitatea relației pe care o au cu pacienții – un aspect considerat important de peste 80% dintre cei intervievați.
Prin comparație cu studiile anterioare1, aceste concluzii recente ar putea explica de ce un număr atât de mare de pacienți care suferă de schizofrenie nu cunosc toate opțiunile terapeutice care sunt disponibile pentru afecţiunea lor. Un studiu desfășurat în anul 2016, la care au participat 166 de pacienți care suferă de schizofrenie, a evidenţiat faptul că mai mult de un sfert dintre participanți (27%) nu considerau că au fost informați despre toate opțiunile terapeutice și un procent similar (23%) dintre aceștia nu erau mulțumiți de medicația care li se administra în mod curent.2
Studiul ’Open Minds’/’Minți deschise’ mai arată, totodată, faptul că atât pacienţii cât şi psihiatrii ar putea comunica mai deschis despre opţiunile terapeutice, având în vedere că, în medie, în timpul consultaţiilor, fiecare dintre aceştia vorbesc pe parcursul unei durate de timp similare.
Dr. Sorin Pletea, Șef al Secţiei Clinice de Psihiatrie numărul 14 din cadrul Spitalului de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, a afirmat: „Este esențial ca pacienții care trăiesc cu schizofrenie să primească informațiile de care au nevoie pentru a-și gestiona optim afecțiunea și pentru a avea cele mai mari șanse de a-și trăi viața din plin. Acest lucru presupune și să fie informați despre diversele opțiuni terapeutice, cu avantajele și dezavantajele fiecăreia.”
Ștefan Bandol, Președintele Asociaţiei ARIPI, a afirmat: „Când vine vorba despre discuția privind tratamentul, principala dificultate cu care se confruntă mare parte dintre pacienții care trăiesc cu schizofrenie este că fie nu cunosc opțiunile terapeutice, fie nu le înțeleg. Discuțiile deschise între profesioniștii din domeniul sănătății și pacienții acestora sunt esențiale în procesul decizional”.
Rezultatele studiului evidențiază o perspectivă optimistă a psihiatrilor în ceea ce privește viitorul propriilor pacienți care suferă de schizofrenie, în condițiile urmării constante a tratamentului prescris: 85% dintre psihiatri sunt de părere că pacienții care continuă tratamentul pot menține relații interpersonale funcționale, iar 71% sunt de părere că pacienții care continuă tratamentul vor putea avea o viaţă normală.
Compania Janssen are o experiență vastă în domeniul neuroștiințelor și este dedicată îmbunătățirii vieții persoanelor care trăiesc cu afecţiuni mintale. În urmă cu mai bine de 60 de ani, compania Janssen a descoperit unul dintre primele tratamente pentru schizofrenie, și, în prezent, continuă să investească în cercetarea şi dezvoltarea unor noi opțiuni terapeutice și în satisfacerea nevoilor pe care le au persoanele care suferă de afecţiuni mintale grave.
Despre studiu
Compania Janssen a solicitat efectuarea studiului ‘Open Minds’/’Minți deschise’ pentru a explora discuțiile pe tema tratamentului dintre psihiatri și pacienții lor care trăiesc cu schizofrenie. Studiul oferă și punctul de vedere al medicului clinician asupra cercetărilor anterioare, la care au participat pacienți și aparținători și care a prezentat nivelul de cunoaștere și satisfacție al acestora cu privire la opțiunile terapeutice.
Studiul a fost coordonat de agenția de cercetare a pieței Cello Health Insights; și a chestionat 347 de psihiatri din Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Ungaria, Suedia și Turcia. Medicii care au participat la studiul online aveau o experiență de practică între 3 și 35 ani și trataseră lunar cel puțin 20 de pacienți care trăiesc cu schizofrenie (cel puțin 10 în Suedia și Ungaria).
Despre schizofrenie Schizofrenia este o tulburare cronică și complexă a creierului, cu simptome care pot fi acute, care pot crea dizabilități și, mai ales, care pot impacta toate aspectele care țin de viața de zi cu zi a pacientului. Afectează persoane din toate țările, independent de grupurile socio-economice și culturile din care fac parte. Prevalența bolii este similară în întreaga lume – aproximativ o persoană din 100 va fi afectată de schizofrenie înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, iar bărbații sunt ușor mai predispuși să sufere de această afecţiune.3,4
Nu se cunosc cauzele exacte ale apariției schizofreniei însă se presupune că o combinație de factori, atât genetici cât și care țin de mediu5, acționează împreună și generează această afecțiune. Printre simptomele schizofreniei se numără halucinațiile, delirul, lipsa unui răspuns de ordin emoțional, retragerea din viața socială/depresia, apatia și lipsa de motivație sau inițiativă.3
Schizofrenia nu este o afecțiune vindecabilă, însă există tratamente care pot fi benefice. Ghidurile clinice prevăd ca regimul de tratament optim să includă atât administrarea de medicamente antipsihotice pe termen lung, psihoterapie, psiho-educație cât și auto-ajutorare. Un tratament eficient le poate permite persoanelor care sunt afectate de această tulburare să se bucure de o viață mai împlinită, care poate însemna reluarea activităţii profesionale sau a studiilor, un trai independent și relații sociale, toate acestea, la rândul lor, contribuind la recuperarea pacienților.6
1. Heres S et al. Psychiatrists' attitude to antipsychotic depot treatment in patients with first-episode schizophrenia. Eur Psychiatry, iulie-august 2011;26(5):297-301.
2. Maria C, Hargarter L, Wooller A et al. Awareness of and satisfaction with available treatment options in schizophrenia: Results from a survey of patients and caregivers in Europe. Poster prezentat la EPA 2017, 4 aprilie 2017, Florența, Italia.
3. Asociația Americană de Psihiatrie/American Psychiatric Association (APA). Practice guideline for the treatment of patients with schizophrenia. Ediția a doua 2004;42. Conținut disponibil la adresa: http://psychiatryonline.org/pb/assets/raw/sitewide/practice_guidelines/g... (ultima accesare în august 2017).
4. Picchioni MM et al. Schizophrenia. BMJ 2007;335(7610):91–5.
5. Lang U et al. Molecular mechanisms of schizophrenia. Cell Physiol Biochem 2007;20:687. 6. National Institute for Health and Clinical Excellence: Psychosis and schizophrenia in adults: prevention and management; National Clinical Practice Guidelines Number CG178. Conținut disponibil la adresa: https://www.nice.org.uk/guidance/cg178 (ultima accesare în august 2017).
6. National Institute for Health and Clinical Excellence: Psychosis and schizophrenia in adults: prevention and management; National Clinical Practice Guidelines Number CG178. Conținut disponibil la adresa: https://www.nice.org.uk/guidance/cg178 (ultima accesare în august 2017).
Octombrie 2017
PHRO/NEU/0917/0001